@ Home 2.0

Stăteam aseară și mă gândeam oare de ce nu eram în cea mai bună formă, psihologic vorbind, și am făcut câteva asocieri interesante.

Pe CPI, scala Independence in Achievement (pe care sunt mai independent decât 97.5% din populație) și scala de masculinitate (pe care sunt mai feminin decât 80% din bărbați, if I am not wrong) dau rezultate interesante. Pe de o parte, îmi setez obiective înalte, proprii, adesea fără legătură cu obiectivele celor din jur, pe de altă parte, nu le urmăresc foarte agresiv. Sau, mai bine zis, când le urmăresc agresiv îmi consumă multă energie. Buun. La asta se adaugă locus of control, care la mine e foarte foarte intern, adică mă consider responsabil și pentru lucruri care țin, de fapt, într-o foarte mare măsură de alții sau alte lucruri. Prin urmare, când lucrurile nu merg cum ar fi bine să meargă, mă simt responsabil, în orice sistem în care am un rol și obiective. Nu doar că mă consider responsabil, dar mă și interesează fiecare nebunie care apare în aceste sisteme. OK!

În plus, flexibilitatea și insightfulness-ul meu sunt și ele la cote foarte mari. Asta înseamnă că pe lângă responsabilitatea asumată în modul descris mai sus, am curajul, sau poate chiar obieceiul, de a contesta modul în care fac anumite lucruri, modul în care se fac anumite lucruri de alții, dar și valorile și principiile care stau la baza acțiunilor. De aici rezultă că îmi e destul de greu să mențin un drum constant foarte mult timp. De altfel, tipul Gamma de personalitate e prin definiție mai instabil. Și toate astea în contextul în care unele lucruri (facultate, voluntariat) sunt relativ constante și independent de conflictele mele interioare, trebuiesc duse cu bine mai departe :).

Toate astea (și altele) au dus în primul rând la un open-mindedness foarte mare, dar și la o capacitate de învățare foarte mare. Poate că mă laud, dar adevărul e că nefiind setat pe anumite concepții, fiind flexibil, responsabilizându-mă foarte mult și căutând cele mai bune soluții pentru anumite probleme în locuri diverse, am ajuns să mă dezvolt foarte mult. Dar, tot astea (și altele..) duc din când în când la terminarea bateriilor, și la câte o perioadă mai depresivă, sau la câte o criză existențială în care destructurez convingerile create până atunci pentru a integra noi descoperiri științifice (de obicei), sau vechi descoperiri pe care abia le descopăr eu :). După care începe din nou nebunia și activitatea :).

Go go CPI :))